Cele mai mari greseli pe care le poate face un parinte (sfaturi)

parinti-si-copii-in-cadrul-unei-familiiSunt momente cand ne facem reprosuri ca nu suntem niste parinti perfecti.

E foarte usor sa ne punem etichete de “parinti buni” sau “parinti rai”, in functie de modalitatea in care alegem sa gestionam anumite situatii.

Importanta este insa constientizarea greselilor. Odata ce ti-ai dat seama unde gresesti, iti va fi mult mai usor sa te corectezi.

Iata cele mai importante 6 greseli pe care le poate face un parinte, precum si cateva sfaturi pentru a scapa de ele, potrivit specialistilor de la EmpoweringParents.com.

1. Negociezi la nesfarsit

Negocierea poate fi un stil de parenting pe care multi dintre parinti il imbratiseaza. Insa daca il lasi pe copil sa negocieze consecintele, regulile, limitele – s-ar putea sa cedezi in favoarea lui. Poti ajunge la situatii de a seta o consecinta mai putin severa pentru o fapta mai grava. Copiii pot specula acest lucru si sa impinga cat de mult pot limitele, stiind ca in urma nenumaratelor negocieri vei ajunge sa cedezi.

Sfat: Regulile sunt reguli, limitele sunt limite, consecintele sunt consecinte si n-ar trebui sa existe negocieri. Fii ferm, astfel incat copilul tau sa stie clar ce urmeaza sa se intample daca incalca vreo regula. 

familie

2. Tipi

Parintii care ajung sa tipe la copii reactioneaza astfel ca urmare a frustarilor si a epuizarii. E de inteles, toti parintii au trecut prin asa ceva. Partea proasta este ca in momentul in care incepi sa tipi, sa pui diverse etichete copilului, sa folosesti amenintari pe care nu le duci la capat, ii transmiti copilului sa nu mai esti in control. Daca nu mai esti in control inseamna ca ti-ai pierdut autoritatea.

Sfat: Incearca sa gasesti mai multe modalitati de a te descurca cu furiile si frustrarile. Cu totii ne confruntam cu asa ceva. Fac parte din “fisa postului” de parinte. Insa daca reusesti sa iti pastrezi calmul, copilul te vede linistit si va sti ca esti “la comanda”.

3. Esti martir

Parintii nu vor ca cei mici sa dea gres sau sa aiba vreun stres. Ca atare, vor sa-si protejeze copiii de emotii dificile. Daca faci asta s-ar putea sa te stradui mai mult sa-i rezolvi tema pentru acasa sau vreun proiect pentru la scoala decat o face copilulul tau. Iar asta inseamna ca vei ajunge sa faci mai multe lucruri in locul copilului tau. Desi crezi ca-l ajuti, in realitate ii transmiti mesajul ca el nu este in stare sa faca nimic. Copiii invata cum sa rezolve diverse probleme, dand gres. Invata cum sa gestioneze frustrarile atunci cand se confrunta cu ele. Incercand sa-l protejezi de “greu”, nu faci altceva decat sa nu-i permiti sa se “intareasca”.

Sfat: Parintii “martiri” ar trebui sa nu se mai straduiasca atat de tare si sa-si lase copilul sa simta ce inseamna sa fii neputincios, frunstrat, nefericit. Il ajuti in momentul in care il inveti cum sa faca fata acestor sentimente, nu protejandu-l sa nu le mai aiba.

4. Esti perfectionist

Parintii perfectionisti sunt opusul parintilor martiri. Indiferent ce face copilul, pentru acest tip de parinte nu este suficient. In acceptiunea lor, se poate mai bine, se poate mai mult, se poate mai des.  Ei stiu ca cel mic are mai multe aptitudini, pot mai mult si ar trebui sa se straduie mai tare. Partea proasta este ca cei mici nu stiu niciodata cat de sus trebuie sa ajunga, nu pot masura “perfectiunea” si neatingand-o simt ca dau gres. Unii dintre ei nici macar nu se mai straduie pentru ca stiu din start ca vor esua. Parintii perfectionisti cred ca isi cunosc foarte bine copiii, ca stiu exact ce gandesc si de multe ori presupun ca acestia vor avea o atitudine lipsita de respect, inainte ca cei mici sa deschida gura. Copiii parintilor perfectionisti invata sa-si ascunda sentimentele, sa evite contactul cu parintii si sa pastreze pentru ei orice reusita, fara sa o impartaseasca cu acestia, pentru ca stiu ca oricum nu va fi suficient de buni.

Sfat: Parintii perfectionisti ar trebui sa faca o distinctie foarte clara intre ceea ce si-ar fi dorit ei pentru copii si capacitatile si interesele copilului. Presiunile negative, criticile persistente nu ajuta copilul, dimpotriva. Incureajeaza-ti copilul sa isi puna obiective si sa le atinga, sa-si descopere talentele si sa le exploateze la maximum.

5. Ai buzunare fara fund

Acesti parinti cred ca luandu-i copilului tot ce vrea, cand vrea, vor reusi sa stabileasca o legatura “speciala” cu copilul. Mai mult, ei le cumpara copiilor diverse lucruri pentru a preintampina probleme de comportament. Cateodata, cheltuie mai mult decat isi permit financiar  pentru ca nu vor sa-si vada copiii “suferind” cand sunt refuzati. Reactionand asa, acesti parinti sunt “victime perfecte” ale manipularii copiilor. Mai mult, copiii invata ca este foarte usor sa obtii lucruri materiale, nu invata cat de greu se pot achizitiona diverse bunuri, nu stiu ce inseamna recompense si compesatia.

Sfat: Acest tip de parinti ar trebui sa invete sa spuna NU si sa tolereze si reactia copilului care se confrunta cu un refuz. Daca folosesti recompensarea materiala, ai grija ca aceasta sa fie intr-o deplina conexiune cu un efort depus de catre copil si nu pentru ca el a cerut.

6. Esti “cel mai bun prieten” al copilului

Acesti parinti vor sa fie prietenii cei mai buni ai copilului lor, se indentifica cu nevoile si motivatiile copiilor. Pe exemplu, daca tie nu ti-a placut la scoala, trivializezi scoala sau minimalizezi efectele negative ale slabelor rezultate scolare. Doar si tu ai trecut prin astea, nu? De cele mai multe ori, acest tip de parinte il incurajeaza pe cel mic sa nu respecte reguli, sa nu se supuna unor anumite autoritati, catalogandu-le “neimportante”. In plus, acesti parinti cauta “scuze” pentru copilul lor si sunt convinsi ca alti oameni i-au influentat negativ copilul pentru a avea un comportament gresit si nu considera ca el este totalmente responsabil de actiunile sale.

Sfat: Acest tip de parinte ar trebui sa invete sa faca o diferenta clara intre a-si intelege copilul si a-l face responsabil pentru faptele sale. Pentru ca intelegi frustrarile copilului, asta nu inseamna ca el nu trebuie sa urmeze reguli. Poti fi un parinte intelegator, insa si copilul trebuie sa stie care sunt asteptarile tale in ceea ce priveste comportamentul lui.