Bogatiile Romaniei si traiul populatiei de zi cu zi

Aurul României: “Avem 6.000 de tone de aur, adica 250 de miliarde de euro!

Din 2005, Romania nu mai scoate nici un gram de aur din minele sale. Motivul oficial: zacamintele sunt epuizate. Totusi, opt firme straine au primit licente de exploatare in zonele epuizate, care s-au dovedit a fi foarte bogate: contin aur in valoare de “54 de miliarde de euro”!

Explicatia: “Au avut hartile geologice ale statului roman” –  ne-a spus dr. ing. Florea Neagu

Zacamintele de aur din Romania, majoritatea situate in patrulaterul aurului – adica perimetrul Baia de Cris, Sacaramb, Zlatna si Baia de Aries, din Muntii Apuseni – dar si in Maramures, sunt exploatate, cu eficienta, de foarte mult timp.

“Pe timpul lui Ceausescu se scoteau intre 14 si 20 de tone de aur pe an. Dar, dupa 1990, extractia a scazut dramatic,iar in 2005, minele au fost sigilate. Oficial s-a spus ca sunt epuizate” –  a afirmat dr. ing. Florea Neagu, fost director al Institutului de Proiectari Miniere, omul care a proiectat si realizat mine de aur in patrulaterul aurului.

Un eveniment interesant s-a petrecut in anul 2000, cand Banca Nationala a refuzat sa mai cumpere aur de la minele romanesti pe motiv ca nu poate avea o rezerva mai mare de metal pretios decat 15% din tot ce inseamna rezerva valutara. Cum aceste mine nu aveau voie sa vanda metalul extras decat Bancii Nationale, au dat, cum era de asteptat, faliment. Daca vechile firme romanesti care se ocupau de metalul pretios au disparut, in locul lor au venit, in mod ciudat, opt companii straine care au cerut in concesiune parcele pentru prospectiunea si exploatarea zacamintelor de aur, tocmai de unde acestea se terminasera.

250 de tone, doar la Rosia Montana

Potrivit declaratiilor facute pentru DailyBusiness. ro de reprezentantii firmei Gabriel Resources, la Rosia Montana s-a gasit un zacamant de aur in valoare de 11 miliarde de dolari, adica de aproximativ 250 de tone de metal pretios. De asemenea, firma Carpatian Gold a gasit la mina Barza, in Muntii Zarandului, inchisa pentru ca nu mai era rentabila, un zacamant de aur in valoare de 12 miliarde de dolari! Recent, Stefan Marincea, presedintele Institutului Geologic Roman, a declarat ca in tara noastra mai sunt zacaminte in valoare de cel putin 54 de miliarde de dolari. Interesant este si faptul ca toate firmele straine au mers la punct ochit – punct lovit, adica au obtinut licente de prospectiuni si exploatare exact pe zonele cele mai bogate … Cum?

Inca este mult aur in subteran

Firmele straine nu au descoperit nimic, datele apartin scolii de geologie din Romania. Am fost directorul Institutului de Proiectari Miniere si am realizat mine de aur in Apuseni. Scoteam si productii de 40 de kilograme de aur pe tona de minereu, ceea ce este foarte mult. Pot sa spun ca inca este mult aur in subteran, dar nu stiu de ce nu le exploateaza direct statul. Pe vremea mea, informatiile aveau caracter secretdar acum le are toata lumea. Firmele straine au gasit metale pretioase in Romania consultand hartile geologice realizate pe vremea lui Ceausescu. Acum, statul, prin reprezentantii sai, a stiut perfect ce da in concesie,  ne-a spus dr. ing. Neagu.

Prima harta a bogatiilor romanesti dateaza din 1925

In 1925, in Romania s-a realizat o baza solida de date privind toate zacamintele nationale. Scoala romaneasca de prospectiuni geologice a crescut constant.

Zacamintele din tara au fost cercetate permanent de mai multe organisme de specialisti si inregistrate pe profile, adica sectiuni desenate ale ariilor prospectate geologic. In 1968, toate aceste date au fost inregistrate si intr-un calculator adus de la americani si instalat intr-unul din sediile Intreprinderii de Prospectiuni si Foraje Geofizica, in strada Biserica Amzei din Bucuresti. In 1971, cei de la prospectiuni au mai cumparat un calculator, Texas Instruments, pentru stocarea datelor. A fost instalat in alt sediu, in strada Coralilor din Capitala, unde se gaseau si profile geologice realizate in toata tara. Pe baza acestor informatii, Ceausescu facuse un plan de extractie pana in anul 2050. Dupa 1990, in imobilul din Coralilor s-au lucrat primele numere ale ziarului Adevarul.

TENDER OVIDIUUlterior, imobilul a fost cumparat de omul de afaceri Ovidiu Tender, care desfasoara activitati in domeniul prospectiunilor geologice etc. In fine, in 1992 a izbucnit un scandal in sediul din Coralilor: disparusera toate profilele geologice. Una dintre persoanele care au lucrat in institut ne-a spus ca pretul vanzarii documentatiei secrete a fost de 10.000 de dolari

Privatizarea rezervelor este tinuta la secret

SECRETAm cerut Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM) detalii despre licentele primite de firmele straine pentru exploatarea aurului pe teritoriul Romaniei. RaspunsInformatiile solicitate nu se incadreaza in categoria informatiilor de interes public. (…) Sunt documentatii care fac parte din categoria informatiilor clasificate.

  • Iata ce scrie in Constitutia Romaniei, (art. 136):

Bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, de interes national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organica fac obiectul exclusiv al proprietatii publice.

  • Iata ce spune (Legea 544/2001):

Accesul liber si neingradit al persoanei la orice informatii de interes public constituie unul dintre principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile publice, in conformitate cu Constitutia Romaniei.

Datorie externa, 92,1 miliarde

Tabel

In decembrie 1989, Romania nu mai avea nici o datorie externa. De atunci, lucrurile s-au schimbat. Conform datelor Bancii Nationale, publicate cu patru luni in urma, tara noastra a acumulat, in ultimii 20 de ani, o datorie externa de 92,1 miliarde de euro.

Record pentru pretul aurului

Aurul a inregistrat un maxim istoric de 1.800 dolari pe uncie (n.r.-unitate de masura egala cu 35 de grame). Economistii apreciaza ca pretul aurului a crescut cu 5% in aprilie, iar trendul ar putea continua, metalele pretioase fiind considerate un plasament ferit de riscuri.

Dezvaluiri Libertatea
Secretele zacamintelor de aur, vandute pe 10.000 de dolari
22 Aprilie 2011

Profesorul Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie Bucuresti, unul dintre cei mai cunoscuti geologi romani specializati pe zacaminte de aur

Un studiu recent asupra exploatarii zacamintelor de aur din Romania arata ca suntem in elita mondiala a metalelor pretioase. “Ocupam locul cinci in lume la extractie, in decursul istoriei”, ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie Bucuresti, autorul cercetarii. Cu toate acestea, Romania mai are 6.000 de tone de aur in zacaminte. Cat inseamna asta? Daca ne raportam la cursul BNR de vinerea trecuta, cand un gram de aur a fost 180 de lei, valoarea totala a zacamintelor este de aproximativ 250 de miliarde de euro! Si aceasta in conditiile in care poporul roman se lupta cu saracia si cu nesiguranta locurilor de munca.

Mineritul aurului pe teritoriul României este o tradiţie multimilenară. Cele mai vechi podoabe de aur găsite la noi au fost descoperite la Moigrad, judeţul Sălaj şi aparţin epocii pietrei, adică au o vechime de 6.000 de ani. Încă de atunci, strămoşii noştri cunoşteau metalurgia aurului.

Suntem pe locul cinci în lume

Grafic“Din străvechime până acum, din Carpaţii României s-au extras 2.070 de tone de aur, lucru care ne plasează pe locul cinci în lume, după Africa de Sud, Canada, Statele Unite şi Australia. După cum se vede în grafice, cea mai mare parte a fost folosită de altcineva decât poporul român. Vestea bună este însă că mai avem, în sediment, de trei ori cât s-a exploatat până acum, adică vreo 6.000 de tone. Rămâne de văzut cum vor fi folosite. Deocamdată, pe noi, pe specialişti, nu ne întreabă nimeni nimic”, ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu, unul dintre cei mai cunoscuţi geologi români specializaţi pe zăcăminte de aur.

Ţara noastră primeşte prea puţin pentru zăcămintele pe care le concesionează

TabelConform Legii minelor, modificată în 2009, România primeşte din partea companiilor care exploatează bunurile subterane o redevenţă de doar 4% din tot ce se extrage . Adică, dacă se câştigă 100 de milioane de euro din extracţia aurului, statul încasează 4 milioane, iar restul merge la firma care exploatează mina.

“Eu cred că aceste redevenţe sunt în defavoarea ţării noastre, care primeşte prea puţin pentru zăcămintele pe care le concesionează. Sigur că investitorul trebuie să câştige, dar o afacere trebuie să fie reciproc avantajoasă, adică trebuie să câştige şi România, sau România în primul rând, pentru că este proprietarul”, ne-a spus prof. Gheorghe Popescu.

De menţionat este faptul că în Africa de Sud redevenţa pentru aur este de 20%.

EXCLUSIV
 Avem 6.000 de tone de aur, adica 250 de miliarde de euro!
Sorin Golea 14 Noiembrie 2011,

MORALA

Institutul de Economie Socială şi Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii din cadrul Academiei Române au dat publicităţii studiul potrivit căruia, în mediul rural, un milion de oameni sînt extrem de săraci şi muncesc cu ziua. Trei sferturi trăiesc în condiţii precare, 37 la sută nu au nici o formă de remuneraţie sau plată în natură şi peste 36 la sută sînt pe cont propriu. Cu siguranţă, aceste constatări amare vor rămîne la dosare.<br />Alta este problema pe care o cunosc cele două instituţii, dar şi Guvernul: electrificarea gospodăriilor şi satelor din ţară, aflată tot pe hîrtie. În Mileniul III, montarea unor stîlpi şi a unor fire conducătoare de electricitate este pentru guvernanţii noştri echivalentă cu trimiterea unei rachete pe Marte. O normalitate a civilizaţiei a devenit o dificilă problemă naţională.<br />În România există 97.805 gospodării neelectrificate, amplasate în 2.284 de localităţi străbătute de uliţe neasfaltate. Din total, 2.822 de gospodării se află în 97 de localităţi complet neelectrificate. Din cinci români de la sat, trei se spală în lighean sau în butoi şi au pe post de toaletă o groapă săpată în pămînt, pentru că fondurile destinate modernizării satelor şi locuinţelor sînt în curtea bravilor primari. Iar agricultura, în mod sigur, merge foarte bine, din moment ce ministerul are un sediu luxos, cu bodyguarzi la porţi, de nu trec nici muştele ţăranilor şi unde fotografiatul este interzis. Dacă terenurile tot au fost vîndute străinilor, la agricultură ar fi potrivit un ministru polonez, ungur, israelian, englez sau din spiţă regală. Patria este norodul, nu tagma jefuitorilor! De aceea se cuvine să fie felicitaţi şi avansaţi la gradul de „colonel“ guvernanţii postdecembrişti. Ei au muncit consecvent la descompunerea societăţii româneşti pe toate axele. Unde am ajuns, ca popor, după 22 de ani de tranziţie şi capitalism? Pe marginea prăpastiei. Se mai ocupă cineva de securitatea economică a României? Dacă da, de ce ţara nu mai are nimic? În curînd, nu va avea nici cetăţeni prea mulţi. Vrem sau nu, democraţia ne-a îmbogăţit cu o fatalitate, care trebuie judecată şi analizată: fenomenul politic cu caracter neromânesc, antiromânesc şi servilismul condamnabil al politicienilor-marionetă. Mare parte, pe potriva lăzii de gunoi a istoriei. Modelaţi de conduita evazionismului ideologic, importată din Occident, situată în afara contextului românesc, o conduită sufocată de realităţi şocante la nivel de aplicabilitate, ei au glisat mereu pe fîşia de la graniţa legilor şi moralei, în interesul propriilor buzunare. Mă gîndesc tot mai mult ca viitoarea mea carte să abordeze acest fenomen cu ramificaţiile răufăcătoare naţiunii române. Nu aş putea formula un rechizitoriu blînd, de vreme ce România se zbate de 22 de ani în mîini necurate, secătuită de resursele economice şi de cultura menită să emancipeze nivelul de civilizaţie al poporului. I-a eliberat lovitura de stat din 1989 din vreun crater? Nu. Lava s-a scurs peste noi, s-a întins de-a lungul şi de-a latul, are fani grosolani ca operaţie cantitativă şi se joacă de-a şoarecele cu pisica în societatea românească, zdruncinată din toate încheieturile. Jocul e dus pînă la cel mai înalt nivel, încît, în acelaşi ţarc, stau şi şoarecii şi pisicile. Pisicile au devenit docile şi nu mai sînt nevoite să alerge pe coclauri după şoareci, iar şoarecii se lasă prinşi pe principiul „serviciu contra serviciu“. Cînd e nevoie de spectacol, „îngrijitorul“ îi întărîtă niţel, şi gata! Şi, atunci, unde e morala? Nicăieri. Capitalismul e preacurvie! Nu exagerez deloc. Ironia mea încearcă să ilustreze hiperrealul politic, alcătuit din sculpturi în silicon şi portrete în vaselină, aranjate într-o ordine şocantă, al cărei sens sadic refuză orice explicaţie. Cel mai fertil teren în exprimarea nimicniciei umane de tipul Tănase Scatiu este cel politic, unde parveniţii au dat năvală la ciolane cu încălţările murdare, făcîndu-şi de lucru în structurile de stat pe principiul „Pentru buzunar, tot înainte!“. Cei mai mulţi au nimerit în politică din orgoliul apartenenţei la istoria momentului, din preocuparea comună cu prietenul de halbă, sau pentru că s-au hotărît să vadă cum e treaba cu politica şi cum să ne arate nouă „ce pot muşchii lor“. Oricine poate constata cu uşurinţă că, după lovitura de stat din decembrie 1989, puterea a fost preluată de profesioniştii în arta hoţiei, care au driblat legislaţia în favoarea lor. Legea fiind la noi un fel de pîrleaz: şmecherii îl sar întotdeauna, civilii deştepţi îl ocolesc şi se trezesc colonei, deşi sînt inapţi pentru armată, iar mulţimea dă cu capul în el. Politica-şoc şi capacitatea politicienilor de a sfida poporul sînt principii de serviciu. Morala a devenit desuetă, cine se mai preocupă astăzi de morală? Este foarte posibil ca în viitorul apropiat criteriile moralei să-i intereseze doar pe muzeografi sau filozofi.

Din aceeasi categorie:

2 thoughts on “Bogatiile Romaniei si traiul populatiei de zi cu zi

  1. Pingback: Documente Oficiale – Confidentiale ale Afacerii Roșia Montană | ☻ T U B E C L i P ☺

  2. Pingback: Salvati Rosia Montana | ☻ T U B E C L i P ☺

Comentează:

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s