Locuri din România cu cer de vis in timpul noptii

„Privește cerul”, îi îndeamnă pe trecători un mesaj scris cu spray colorat pe zidurile clădirilor din București. Însă cei care au dat curs invitației și au privit cerul din capitală în timpul nopții probabil că nu au reușit să vadă mare lucru: câteva zeci de stele destul de stinse și un cer gri din care lipsește Calea Lactee. 
2013-08-06_Milky_Way_v3_Catalin_Paduraru-valea-frumoasei
Situația se repetă și în alte locuri din țară. Dacă locuiți într-un oraș mare din România și, într-o noapte, vreți să ieșiți în fața blocului ca să priviți cerul luminat de stele, veți fi la fel de dezamăgiți precum bucureștenii. Însă dacă aveți rude la țară, cu siguranță vă amintiți de cerul negru pe care noaptea străluceau puternic mii de stele.

Deoarece pentru orășeni poate fi destul de greu să găsească locuri bune pentru privit cerul, Yahoo News România a alcătuit – cu ajutorul Observatorului Astronomic din București și al pasionaților de astronomie din Astroclubul București – o listă a locurilor din România unde noaptea se vede un cer superb, bogat în stele.

Când vreți să alegeți un loc aproape de casă de unde să priviți cerul noaptea, cel mai simplu este să consultați harta de mai jos (găsiți imaginea la rezoluție mai bună aici). Imaginea este o hartă a României și face parte dintr-o fotografie a Pământului realizată la rezoluție foarte mare de un satelit al NASA, aflat pe orbită în jurul Pământului la o altitudine de 824 de kilometri. Mai exact, imaginea realizată din satelit a fost compusă cu ajutorul datelor colectate de-a lungul a 9 zile în aprilie 2012 și a 13 zile în octombrie 2012, potrivit earthobservatory.nasa.govZone cu cer întunecat din România. Foto: NASA Earth Observatory NOAA NGDC / Prelucrare Observatorul… 

romania3-satelit  Imaginea surprinde foarte bine zonele bune pentru observații astronomice: cu cât o regiune este mai închisă la culoare, cu atât cerul din zonă este mai negru pe timpul nopții, adică lipsit de poluare luminoasă. Drept urmare, stelele se vor vedea foarte bine pe un fond negru. Zonele luminoase precum Bucureștiul sau aglomerațiile urbane din jurul marilor orașe nu sunt deloc indicate.

Lista celor mai bune locuri pentru privit cerul noaptea (lista nu este exhaustivă): 

  •  Munții. Zona montană este foarte bună pentru observații astronomice. Și în imaginea NASA, conturul întunecat al munților se vede foarte clar. Nu mergeți însă în zone montane aflate lângă orașe mari, recomandă astronomul Adrian Șonka pe blogul său. Pe de altă parte, zona montană are și ea dezavantajele sale: umiditatea este ridicată, iar dacă doriți să faceți fotografii s-ar putea să aveți probleme din acest motiv. „Umiditatea dăunează pentru că ți se aburește obiectivul, dar nu afectează transparența foarte mult, nu te deranjează”, a explicat el pentru Yahoo News. În plus, la munte vremea este foarte capricioasă: plouă mult, iar cerul este acoperit foarte adesea de nori. Așa că dacă stați puțin la munte este posibil să nu aveți parte de cer senin.
  • Munții Apuseni, în zona Roșia Montană
  • Munții Rodnei, în Pasul Rotunda
  • Valea Frumoasei (între Masivul Cindrel și Munții Lotrului). Aici este locul unde organizează tabere astronomii amatori din România. „Și acolo e un cer extraordinar de munte”, arată Șonka.
  • Munții din județele Vrancea și Buzău sunt foarte izolați.
  • De asemenea, județele Suceava (în vest), Bistrița-Năsăud, Botoșani (în nord) și Maramureș (în est) au și ele munți întunecați, departe de orașe mari.
  • Județul Vaslui 
  • La intersecția județelor Alba, Sibiu și Hunedoara, pe hartă apare o zonă foarte întunecată. După cum explică reprezentantul Observatorului Astronomic București, nu este neapărată nevoie să plecați la munte pentru a vedea un cer bun. Chiar lângă București, înspre sud-est, în județul Călărași, înspre localitatea Nana, este o zonă întunecată, cu multe păduri și câmpuri, lipsită de localități. Însă cel mai bun loc pentru bucureșteni este Fundulea, spune astronomul. Localitatea din județul Călărași se află în Câmpia Bărăganului, la aproximativ 30 de kilometri la est de capitală, și are un cer minunat pe timpul nopții.

andromeda_m31-valea-frumoasei

  • Galaxia din Andromeda fotografiată de la Valea Frumoasei
  • Un alt loc recomandat de el este Parcul Natural Comana din județul Giurgiu: „Nu e chiar ca la Fundulea, dar e bine”.
  • Tot în sudul țării, județele Dolj, Olt sau Teleorman au porțiuni întunecate destul de întinse.
  • La sud și sud-vest de Craiova 
  • Anumite zone din județele Mehedinți și Caraș-Severin 
  • La est de Arad 
  • La sud-est de Oradea 
  • La sud de Satu Mare și în preajma orașului Zalău 
  • Sudul județului Constanța 
  • În nordul județului Galați 
  • Delta Dunării și Munții Măcin în județul Tulcea (în Munții Măcin se fac și tabere de astronomie). Zona Munții Măciunului – Galați are și avantajul unui număr mai mare de zile senine decât alte zone din țară, arată Șonka.
2013-08-06_Zona_din_Scorpion_Catalin_Paduraru-Aquila-and-Scutum-areas-calea-lactee-valea-frumoasei Cer plin de stele fotografiat de la Valea Frumoasei. Foto: Cătălin Păduraru 

„Trebuie să fugi de orașe mari” 

Din punctul său de vedere, România stă destul de bine cu poluarea luminoasă, în comparație cu alte locuri: „Trebuie să fugi de orașe mari. Dar cum la noi nu sunt orașe mari ca în vestul Europei, dacă ai mers 15 kilometri deja ai scăpat de lumina orașului. La 20-30 de kilometri de oraș e foarte bine. Aproape toată țara e întunecată, comparativ cu Ungaria, care are multe sate mari, cu lumini puternice. Chiar la 20-30 de kilometri de București ai cer de munte”.

„Îți mai dai seama că e un loc bun dacă atunci când e înnorat vezi cerul negru, dar nu vezi stele. În București, norii devin gri sau albi, pentru că lumina se duce pe nori”, continuă el.

Munții Rodnei, cel mai bun cer 

Zoltan Deak, membru al Astroclubului București, a măsurat strălucirea cerului pe timpul nopții, în diferite zone din țară, cu un aparat special al Astroclubului. A realizat măsurători în București, Ghioroiu (Vâlcea), Sfântul Gheorhe, Colibași (Giurgiu), Oradea, Iași, Subcetate (județul Harghita), Sibișel (județul Hunedoara), Alexandria (83 de km de București, 4 km de Vitănești), Valea Frumoasei, Roșiorii de Vede (la un kilometru de Roșiori, dar și în oraș), Vălenii de Munte, Călinești, comuna Bascov, pe A1 la km 84, la Frumușani (lângă București), la cabana Vlădeasa din județul Cluj, la Bârlad (județul Vaslui), în Munții Rodnei în Pasul Rotunda, la nord, est, sud de București, în Parcul Comana, la Fundulea.

I s-a părut că cel mai bun cer este în Munții Rodnei, însă dezavantajul zonei este că umiditatea e extrem de mare, iar numărul nopților senine destul de mic.

Măsurătorile au arătat că zone foarte bune sunt și: Ghioroiu, Colibași, Costești, Sibișel, Alexandria (4 km de Vitănești), Călinești, cabana Vlădeasa, Fundulea și Valea Frumoasei.
padurea-comana-max Cer deasupra pădurii Comana. Foto: Maximilian Teodorescu 

Ce puteți vedea cu ochiul liber dacă vă aflați într-o zonă cu cer foarte bun: 

Calea Lactee (apare ca un nor difuz care taie cerul în două). „Dintr-un loc decent se vede. Eu am văzut Calea Lactee cu ochiul liber de la Ploiești, Brăila, Galați. Dintr-un loc bun poți să vezi detalii, textura Căii Lactee, părțile mai strălucitoare”, explică Șonka.

Roiul globular M13. Numit și Marele Roi Globular din Hercules, M13 este un roi de stele alcătuit din aproximativ 300.000 de stele, aflat în constelația Hercules.

Galaxiile M81 și M82. Galaxia în spirală M81 se află la o distanță de 12 milioane de ani lumină de Pământ, în constelația Carul Mare. Datorită dimensiunii mari și a strălucirii destul de ridicate, M81 este una dintre țintele preferate ale astronomilor amatori. M82 este o galaxie învecinată din aceeași constelație.

Lumina zodiacală. Aceasta este lumina Soarelui reflectată de praful aflat în planul Sistemului Solar. E de zeci de ori mai puțin luminoasă decât Calea Lactee, iar cel mai bine se vede primăvara și toamna, arată Șonka: „Se vede la apus sau la răsărit, la 20-30 de grade deasupra orizontului, prin constelațiile zodiacale”.

Nebuloasa din Orion. Aflată în constelația Orion, nebuloasa (un nor interstelar de praf, hidrogen și heliu unde se formează stele) este una dintre cele mai strălucitoare nebuloase, fiind vizibilă cu ochiul liber pe cerul nopții. „Dar n-o vezi ca-n poze, vezi o zonă mai difuză, dar foarte mică”, explică astronomul.

Constelațiile. „Dacă ai ieșit din oraș, se văd toate. Dacă cerul e foarte bun, strică pentru că se văd foarte multe stele. La început, în principiu, nu-ți mai dai seama care sunt constelațiile”, spune reprezentantul Observatorului.

Dacă vă aflați într-o zonă cu cer negru și aveți și un binoclu cu voi, veți putea vedea și detalii: „Binoclurile sunt foarte bune pentru că îți arată o zonă mare de cer. Nu vezi obiectele cu mărimea aparentă mică, dar poți vedea obiecte mai întinse: nebuloase, gaz din Calea Lactee, roiuri stelare cu multe stele una lângă alta, Calea Lactee se descompune în multe stele”.
astro-urseanu Diferența între un cer negru și unul poluat cu lumină. Foto: Observatorul Vasile Urseanu 

„În ’92 am văzut ultima dată Calea Lactee din București” 

Totuși, dacă nu puteți pleca din București, chiar și în capitală există zone cu un cer acceptabil. Nu trebuie să priviți cerul din centru deoarece nu veți zări mai nimic. După cum se vede și în fotografia realizată în 11 februarie 2011 de astronauții de pe Stația Spațială Internațională (care în acea noapte a trecut pe deasupra României), centrul orașului (unde se află Casa Poporului, dar și multe magazine cu reclame aprinse pe timpul nopții) este cea mai luminoasă zonă din oraș, deci și cea mai nepotrivită pentru observații astronomice.
Imagine-luata-de-pe-Statia-Internationala-aflata-la-346-km-altitudine-pe-11-februarie-2011-ora-23-42-Foto-The-Gateway-to-Astronaut-Photography-of-Earth Imagine a Bucureștiului luată de pe Stația Spațială Internațională. Foto: The Gateway to Astronaut Photography… 

Adrian Șonka recomandă sectorul 5, zona Viilor, Progresul, sudul Bucureștiului, zona Lacul Morii, Dristor, marginea capitalei înspre Autostrada Soarelui: „Din București se văd toate planetele, stelele duble. Tot nu vezi Calea Lactee, norii sunt tot albi noaptea. Nu se văd nebuloase și galaxii”. Pentru alegerea unui loc bun puteți folosi și imaginea realizată de SSI.

În București, Calea Lactee s-a mai putut vedea până pe la începutul anilor ’90. Apoi, odată cu înmulțirea magazinelor, a reclamelor și a firmelor luminoase, norul difuz a dispărut de pe cer. „În ’92 eu am văzut Calea Lactee de pe terasa Observatorului Astronomic. Cam prin ’92 am văzut-o ultima dată”, povestește Zoltan.

bucuresti-1992-2010-sonka 
Cum s-a dezvoltat România între 1992 și 2010. Foto: Observatorul Vasile Urseanu 

De ce lumina orașelor distruge lumina stelelor 

În cazul observațiilor astronomice, lumina nu ne ajută să vedem mai bine, ba din contră. De pe site-ul Observatorului Astronomic înțelegem și motivul pentru care cerul din marile orașe este foarte sărac: moleculele de gaz din atmosferă împrăștie lumina în toate direcțiile, creând o „strălucire” a cerului care din negru devine gri.

Lampă care risipește lumina. Foto: Astroclubul București

Lampă care risipește lumina. Foto: Astroclubul București

Deoarece Calea Lactee, nebuloasele și galaxiile sunt gri, atunci când cerul este tot gri, ele nu se mai văd. De asemenea, când cerul nopții devine luminos, stelele slabe ca strălucire (care sunt cele mai numeroase) nu se mai văd.

„Cu cât avem mai mult praf și noxe, cu atât difuzarea luminii în atmosferă este mai mare. Cerul devine portocaliu, galben, nu se mai disting stelele”, spune Radu Gherase, membru al Astroclubului.

Poluarea luminoasă este provocată de iluminatul stradal necorespunzător. Membrii Astroclubului București au calculat că, în capitală, din cauza modului în care sunt montate becurile pe stâlpii de iluminat stradal, 30% din lumina emisă de becuri se pierde. Astfel, un stâlp de iluminat cu un bec de 100W ce emite lumină galbenă trimite doar 70W spre sol, iar restul spre cer.
1lampi-astroclubul
Lampă care risipește parțial lumina. Foto: Astroclubul București

Adrian Șonka și Astroclubul București propun câteva soluții la îndemână pentru a diminua poluarea luminoasă:

  •   prelungirea în jos a tăbliei care acoperă becul în cazul în care există tăblie sau montarea uneia în cazul în care nu este;
  • montarea becurilor cu senzor care se aprin când este nevoie;
  • montarea unor lămpi stradale care trimit lumina numai în jos;
  • înclinarea corespunzătoare a lămpilor de pe stâlpi pentru ca lumina acestora să cadă unde trebuie;
  • stingerea reclamelor luminoase ale magazinelor mari pe timpul nopții (când cetățenii dorm); stingerea luminilor din parcările mall-urilor și ale hipermarket-urilor (goale pe timpul nopții);
  • oamenii ar putea să își monteze un capac peste becul atârnat la marginea streșinii sau peste neonul de la poartă, direcționând toată lumina spre pământ, curte sau stradă;
  • proprietarii de case și-ar putea monta lumini cu senzori de mișcare (pe timpul nopții luminile ar fi stinse și s-ar aprinde doar în cazul în care cineva ar încerca să pătrundă în curte, de exemplu).

2lampi-astroclubul
Lampă eficientă. Foto: Astroclubul București

Factura la lumină ar fi mai mică. În prezent, multe lămpi stradale au becuri galbene și au un design învechit: au formă de glob sau de con și nu sunt acoperite, ceea ce face ca risipa de lumină să fie și mai mare, chiar și de 75%, arată Zoltan. Reprezentanți ai clubului au calculat că, în capitală, risipa reprezintă în jur de 5 milioane de Kwh/an, în valoare de 250.000 dolari pe an (este vorba despre costul iluminatului public emis în sus, spre cer, adică 30% din lumină).

„Dacă un vecin își montează pe terenul lui un far, nimeni nu îi poate face nimic” 

Membrii Astroclubului arată că, de fapt, iluminatul public trebuie să aibă un singur scop: acela de a ilumina străzile, trotuarele sau aleile, nu cerul.

În ultimii ani, în București a crescut numărul lămpilor stradale cu un design corect, care trimit în jos toată lumina pe care o produc. De pildă, pe Bulevardul Lascăr Catargiu au fost montate lămpi cu LED-uri cu lumină alb-albăstruie. „E mai multă lumină la sol și mai puțină în sus”, spune Șonka.

Însă în unele cazuri, nici acestea nu au fost montate corect, ci au fost așezate înclinat deasupra străzilor, trimițând o parte din lumină pe orizontală și în sus. „Ideal ar fi să nu se ducă lumina în sus pentru că asfaltul nu reflectă lumina. Să se ducă înspre sol, atâta tot”, continuă astronomul.

Membrii Astroclubului cred că în România este nevoie de o legislație care să reglementeze domeniul iluminatului și care să ia în discuție problema poluării luminoase și a iluminatului parazit care îi poate deranja pe unii locuitori. „La noi nu există niciun fel de legislație. Dacă un vecin vine și își montează pe terenul lui proprietate privată un far, nimeni nu îi poate face nimic”, spune Gherase.

Comentează:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s