Armele psihotronice si Psihotropice – Top Secret


Ca unul care cu siguranţă am fost de mai multe ori victimă a unor atacuri energetice, pot afirma cu mâna pe inimă că acest tip de agresiune este o realitate. Gravitatea situatiei, este că aceste arme sunt folosite de ticăloşi.

Dosare secrete 

  1. Armele psihotronice 
  2. Psihotronica – razboiul viitorului 

“Cine detine informatia, detine puterea” se spune in zilele noastre. Insa poti sa detii o informatie, dar sa nu o poti folosi. Creierul uman este centrul tuturor sferelor de creatie si de simtire, este generatorul de idei, de emotii si reactii, este centralizatorul necesitatilor si senzatiilor incercate de om. Daca acest centru care detine si proceseaza informatia, ultima bariera in calea influentelor exterioare, este influentat cumva, de exemplu electromagnetic, astfel incat, el sa ofere decizia dorita de cel ce urmareste un anumit scop, informatia nu va mai folosi la absolut nimic. Top_Secret
– Daca pana acum cele mai puternice si eficiente arme, erau considerate armele de distrugere in masa, cum ar fi bomba atomica, neutronica, hidrogenica, asfel incat pe planeta s-au adunat 27000 de astfel de bombe atomice, care ar fi capabile sa distruga de 12 ori planeta. Anumiti oameni de stiinta si-au dat seama ca asftfel de arme sunt ineficiente si au trecut la construirea de alte arme mult mai sofisticate cum ar fi armele psihotronice, armele geofizice si armele climatronice. Efectul lor poate fi local sau global, cu pierderi controlate.
Armele psihotronice actioneaza asupra psihicului uman alterandu-i starea sa de normalitate.
Intr-un raport descoperit intr-o pivnita la NASA, care dateaza din 1989, s-a aratat ca armatele americane s-au axat pe dezvoltarea unor arme psihotronice, care sa tina in frau masele prin controlarea mintii, impulsuri telepatice si bombardarea cu radiatii, arme care dupa ’90 au fost aduse intr-un mod misterios si in Romania, la sediul central al armatei.
Raportul, intitulat “Bioefectele armelor neletale asupra populatiei Romaniei” prezinta 1256 de tipuri de arme psihotronice cu care romanii sunt tinuti in frau din 1990 incoace, aceasta fiind de altfel si explicatia pentru lipsa revoltelor, rascoalelor, revolutiilor, in randul romanilor dupa ’90.
Acest tip de arme “pot transforma soldaţii trupelor inamice într-o adunătură de zombie uşor manipulabili”.
Exista 2 tipuri de arme: psihotronice si psihotropice.  Continuă lectura

Cum scapi de stresul drumului pana la serviciu?


Cum scapi de stresul drumului până la serviciu?

Australienii fac, în medie, 27 de minute de acasă până la serviciu. Însă nu timpul pare a fi marea problemă, ci mai degrabă realitățile cu care se confruntă până la locul de muncă.

Au fost chestionate 10.000 de persoane cu privire la cele mai deranjante aspecte ale călătoriei spre locul de muncă. Deși sunt aproape o cincime din australieni care fac și 45 de minute până la serviciu, nu timpul este factorul cel mai stresant. Conform sondajului realizat de Regus, ceea ce este cel mai deranjant pentru oameni sunt realitățile cu care se confruntă în drumul spre serviciu.

În topul listei sunt șoferii periculoși, urmați de blocajele în trafic și nervii de la volan. Pe locul 4 sunt oamenii care vorbesc prea tare la telefoanele mobile, iar pe locul 5 sunt poluarea și încălzirea. Pe listă se mai află și lipsa informațiilor adecvate oferite de furnizorii serviciilor de călătorie. Iar pe locul 7 se regăsesc mirosurile neplăcute, cele de mâncare, dar în special cele care dovedesc o lipsă a igienei personale.
„Plaga telefonului mobil nu ne părăsește, iar cei care deranjează nici nu-și dau seama – sau nu le pasă – de faptul că strică ziua altora de la bun început. Același lucru se poate spune despre mirosul neplăcut…”, a observat purtătorul de cuvânt al Regus, William Willems.
Site-ul NorthOrion.org oferă o serie de soluții pentru a face drumul la serviciu mai plăcut. Între soluțiile pentru detensionare și eliminare a factorilor stresori, prima este gestionarea timpului, inclusiv plecatul de acasă mai devreme, astfel încât să ai timp suficient și să nu faci totul pe ultima sută de metri. Un alt sfat este acela de a nu conduce cu viteză, pentru că pe distanțe scurte o viteză mai mare nu îți aduce obligatoriu și un timp câștigat. În plus, nervozitatea și viteza cresc riscul de accidente. Cea de-a treia soluție este să lași serviciul la serviciu și să nu duci acasă toate grijile de la locul de muncă.
Alături de soluțiile pentru eliminarea factorilor de stres se numără și soluții pentru transformarea situației dintr-una negativă în una pozitivă. În primul rând este condusul atent, pentru ca, la rândul tău să te bucuri de securitate și să nu fii un factor de stres pentru alții. Apoi, ia în calcul transformarea timpului petrecut în mașină sau în alt mijloc de transport – de la un timp în care te simți prizonier, la un timp în care poți să meditezi, să te gândești la lucruri pentru care nu ai timp în alte ocazii. A treia opțiune este să iei alături de tine și pe alții, cu care să comunici. În felul acesta timpul de relaționare pare mai scurt sau chiar nu mai contează. Poți, de asemenea, să asculți muzică sau un audiobook.

În România, 15% dintre români fac o oră până la serviciu, iar un sfert fac 30 de minute, conform unui studiu Eurofound din toamna lui 2010. Cel mai repede ajung șefii, iar cel mai greu ajung muncitorii. Cel mai mult timp petrecut până la serviciu este în capitală, din cauza traficului. Viteza, nerespectarea partenerilor din trafic și nervozitatea la volan au dus de nenumărate ori la accidente sau chiar bătăi în plină stradă.

Alte soluții adoptate în lume sunt găsirea unui loc de muncă mai aproape de casă sau locuirea spre centrul orașului, dar fiecare are avantaje și dezavantaje. Dacă rușii și japonezii sunt dispuși să piardă până la 3 sau chiar 4 ore pe drum zilnic, dus-întors, dar să stea în afara orașelor, europenii și americanii se străduie să nu facă mai mult de o oră pentru a ajunge la serviciu. O locuință la 10 km de Moscova are un preț cu 30% mai mic decât în capitala rusă. În Japonia diferența poate ajunge la 50%, dar japonezii au la dispoziție o excelentă infrastructură a transportului feroviar, cu trenuri care merg cu 300 km/h. Dacă o locuință din afara capitalei germane costă cu doar 10-15% mai puțin, infrastructura rutieră vine în compensare. Ca atare, în Germania, aproximativ 30-40% dintre berlinezi sunt navetiști.

Recomandăm: