EFECTELE MIRACULOASE ALE UNEI GANDIRI POZITIVE


creier

– Gândul este cea mai puternică forţă de pe pământ. El este cea mai puternică armă din arsenalul unui yoghin. Gândurile constructive transformă, înnoiesc şi modelează.

Gândirea pozitivă nu înseamnă optimism gratuit, superficialitate în abordarea problemelor sau indiferenţă. Gândirea pozitivă este un mod de a înţelege şi de a te bucura de viaţă, după o sumă de principii realiste şi corecte faţă de tine însăţi. Este absurd să-ţi imaginezi că vei deveni milionar  în euro, doar dacă adopţi o atitudine pozitivă temporară.

Prin tot ce trecem, prin tot ce gândim, ne construim viaţa pe care o trăim.
Singuri facem acest lucru şi nu trebuie să învinuim pe altcineva dacă nu ne place un aspect al ei. Este mai comod să dai vina pe astre sau chiar pe alte persoane, decât să recunoşti că tu îţi creezi sau îţi atragi răul pe care-l trăieşti. Mintea umană are o putere creatoare formidabilă şi va trebui s-o folosim pentru a ne îmbunătăţi viaţa. Gândirea pozitivă este un stil de viaţă care se învaţă. Gândirea pozitvă, dacă devine un mod de raportare la realitate, îţi poate aduce ţie şi celor din jurul tău, o serie de avantaje. Un proverb chinezesc spune: „Eşti ceea ce gândeşti”. Există şi în înţelepciunea populară românească proverbe care fac apel la gândirea pozitivă. „De ce ţi-e frică nu scapi” – deci, ar fi de preferat să-ţi înfrunţi temerile, să le analizezi şi să le depăşeşti. „Cum îţi aşterni aşa dormi”, adică norocul nu este doar o chestiune de hazard, ci poate deveni o opţiune.

Gândirea pozitivă face ca lumea în care trăieşti să devină pozitivă. Cât de minunată devine viaţa pentru acela care gândeşte pozitiv! El vede în fiecare clipă o nouă modalitate de a experimenta bucuria, savoarea sublimă a miracolului. În natură el înfloreşte cu fiecare floare. O fiinţă pozitivă îşi face chiar şi din probleme un prilej de bucurie.

Mahatma Gandhi spunea adeseori: „Lumea este propria ta oglindire”. De exemplu: dacă zâmbim într-o oglindă, ea nu face decât să ne întoarcă zâmbetul; dacă ne încruntăm, ne este reflectată încruntarea. Deci, ceea ce oferim, vom primi până la urmă înapoi. Este imposibil să oferim dragoste şi sentimente pozitive şi să primim înapoi, ură şi dizarmonie. Citește în continuare

Gimnastica Creierului – Cele 7 Principii de baza


  • SANATATE
  • GIMNASTICA CREIERULUI
  • CELE 7 PRINCIPII ale lui ANDRE VERMEULEN

1) -Stimulează-te fizic. Mişcă-te. Dansează, fă exerciţii aerobice, înoată, joacă tenis, sau fotbal. Fă exerciţii de lateralitate,  adică cu mâna stângă atinge-ţi urechea dreaptă şi cu mâna dreaptă atinge-ţi nasul, după care inversează-le, şi repetă mişcarea până o stăpâneşti complet. Citește în continuare

5 lucruri pe care nu le stiai despre creier


Creierul unui adult cântărește aproximativ 1,4 kg. Unii neurochirurgi spun că textura unui creier viu este asemănătoare cu cea a pastei de dinți. Alții, cum ar fi neurochirurgul Katrina Firlik, spun că textura e mai degrabă asemănătoare brânzei tofu tartinabile. 

Creier

Aproximativ 80% din volumul cranian e ocupat de creier, în timp ce sângele și fluidul cerebrospinal ocupă restul. Dacă s-ar amesteca tot conținutul, și creierul și lichidul și sângele, totalul ar ajunge la 1,7 litri, ceea ce nu ar umple nici măcar o sticlă de suc de 2 litri.

Acum 5000 de ani oamenii aveau creiere mai mari de atât. „Creierul uman s-a micșorat de-a lungul istoriei cu aproximativ 150 cm3, de la o medie de 1.350 cm3. Adică volumul a scăzut cu aproximativ 10%,” atrage atenția John Hawks, paleoantropolog al Universității din Wisconsin. Însă aceasta nu înseamnă neapărat că oamenii sunt mai puțin inteligenți decât în trecut, fiindcă inteligența nu depinde de volumul creierului.

Află alte lucruri interesante despre creier, citind articolul de pe Live Science

Cine gandeste mai mult are creierul mai mare


Oamenii care se gândesc mai mult dacă au sau nu dreptate, au mai multe celule în zona frontală a creierului. O echipă de cercetători britanici a descoperit recent că dimensiunile creierului variază în funcţie de cât de mult timp durează până ce o persoană ia o decizie, relatează BBC.

 În studiul pe care cercetătorii l-au publicat în revista Science, se arată că diferenţele de dimensiuni sunt corelate cu timpul pe care o persoană îl foloseşte pentru a se gândi la propriile decizii.
Oamenii de ştiinţă speră ca aceste descoperiri să îşi dovedească eficienţa în ajutorarea celor cu probleme neurologice, cum ar fi pacienţii care au suferit un atac cerebral şi nu îşi mai pot utiliza complet lobul frontal. Aceşti pacienţi ar putea fi ajutaţi prin alcătuirea unui tratament personalizat în funcie de zona afectată, ţinând cont de faptul că bolnavului i-ar putea fi afectată fizic chiar capacitatea de a-şi înţelege boala.

Psihologul Tray Alloway, de la Universitatea Stirling (Marea Britanie) e de părere totuşi că există şi un revers neplăcut al descoperirii: oamenii care gândesc prea mult, tind să aibă o memorie mai slabă şi să fie depresivi.

Recomandăm: